Este permis consumul de miere de albine in alimentatia LCHF? Exista anumite tipuri de miere mai bune decat altele? Ce se intampla daca urmez dieta LCHF si consum ocazional miere de albine? Poate fi mierea compatibila cu dieta keto sau low carb?

Cand vine vorba despre miere, parerile sunt impartite. Multi o considera un superaliment natural, plin de enzime si antioxidanti, in timp ce altii o vad drept un „carbohidrat concentrat” de evitat complet in dietele ketogenice. Adevarul? Ca de obicei, se afla undeva la mijloc.

In dieta LCHF (Low Carb High Fat), scopul este sa reducem semnificativ aportul de zahar si amidon, pentru a mentine glicemia si insulina la niveluri scazute. Asa ca trebuie sa privim mierea din perspectiva compozitiei ei chimice, nu doar a originii sale naturale.

Doua dintre retetele in care am folosit si noi miere de albine sunt Musli/granola LCHF de casa si Cheesecake la pahar cu zmeura si crunch de alune prajite. Cantitatea este atat de mica incat, raportata la o portie, impactul asupra carbohidratilor ramane nesemnificativ.

Ce contine de fapt mierea?

Mierea de albine este formata in medie din:

• Fructoza (38%)
• Glucoza (31%)
• Apa (17%)
• Restul – zaharoza, enzime, polifenoli, minerale, vitamine

Asadar, peste 80% din miere reprezinta zaharuri simple (monozaharide) – aceleasi tipuri de carbohidrati care cresc rapid glicemia.
O singura lingurita de miere (aprox. 7 g) contine in jur de 6 g de carbohidrati, adica aproape cat un cub de zahar.

Desi are un indice glicemic mai scazut decat zaharul rafinat, mierea ramane un aliment hiperglicemiant. Fructoza poate fi metabolizata diferit, insa in cantitati mari contribuie la rezistenta la insulina si la acumularea de grasime in ficat.

Efectele metabolice negative ale fructozei

Fructoza, principalul zahar din miere, este adesea considerata „mai buna” decat glucoza, dar realitatea metabolica este alta. Spre deosebire de glucoza, care poate fi folosita de aproape toate celulele corpului, fructoza este metabolizata aproape exclusiv in ficat, unde este rapid transformata in grasimi (trigliceride). Acest proces poate duce la steatoza hepatica non-alcoolica (ficat gras), rezistenta la insulina si cresterea acidului uric, factori direct legati de sindromul metabolic. In plus, consumul cronic de fructoza stimuleaza pofta de mancare si reduce sensibilitatea la leptina – hormonul satietatii – ceea ce favorizeaza mancatul in exces si cresterea in greutate.

Cu alte cuvinte, desi provine dintr-o sursa naturala, fructoza ramane unul dintre cei mai problematici carbohidrati pentru sanatatea metabolica, mai ales in contextul unei diete LCHF, unde scopul este tocmai reducerea acestor efecte.

Pentru persoanele care tin o dieta keto sau LCHF stricta, chiar si o lingurita de miere poate scoate organismul din cetoza. Prin urmare, nu este recomandata in fazele de slabire activa sau in gestionarea problemelor metabolice (pre-diabet, sindrom metabolic, diabet de tip 2).

Din punct de vedere nutritional, mierea de albine este net superioara zaharului, deoarece contine substante nutritive nezaharoase (microelemente, enzime, acizi organici și vitamine), are efect probiotic (functioneaza ca si mancare pentru bacteriile bune din stomac) si antiinflamator. Insa din punct de vedere strict al carbohidratilor continuti sau al structurii sale ca si substanta zaharoasa, mierea nu este diferita fata de zahar. Mierea este un produs natural, insa corpul nostru reactioneaza la carbohidrati indiferent de sursa lor.

Exista totusi situatii in care o cantitate foarte mica poate fi acceptabila chiar si in cadrul unei diete low carb:

Refeed controlat – pentru cei care practica keto ciclic si introduc ocazional carbohidrati.

In faza de mentinere, cand toleranta la carbohidrati este mai buna.

Tipuri de miere de albine mai potrivite

Daca alegeti sa includeti ocazional miere in dieta, optati pentru miere cruda, neprocesata sau neprelucrata termic, de la producatori locali, pe cat posibil direct de la stup. Preferati varietati mai inchise la culoare (castan, manuka, padure), cu continut mai mare de antioxidanti.

Alternativa keto la miere

Pentru gustul dulce in retetele keto, se folosesc indulcitori care nu cresc glicemia: eritritol, stevia, aluloza sau monk fruit.

Acestea ofera aroma si textura asemanatoare mierii, fara impact asupra cetonelor sau glicemiei.

Studiile arata ca mierea are proprietati antibacteriene, antioxidante si antiinflamatoare, insa beneficiile ei provin in principal din compusii bioactivi, nu din zaharuri.
Aceste efecte se pot obtine si din alte surse, precum legumele, plantele aromatice, ceaiurile verzi sau fructele de padure – toate compatibile cu alimentatia LCHF.

Daca urmati o dieta ketogenica, ce implica automat starea de cetoza, consumul mierii de albine, chiar si in cantitati foarte mici va poate scoate din aceasta stare.

Concluzie – dulceata cu masura

In dieta LCHF sau keto, mierea nu este un aliment de baza. Poate fi considerata un „lux ocazional” pentru gust sau uz terapeutic, ca parte a unei diete paleo/paleolitica dar nu o parte constanta a meniului.
Daca scopul este pierderea in greutate sau reglarea glicemiei, aveti diabet sau suferiti de dependenta de dulce, cel mai intelept ar fi sa o evitati.
Daca, in schimb, va aflati in faza de mentinere si vreti un strop de dulce natural, o jumatate de lingurita de miere cruda pe saptamana nu va sabota rezultatele – atata timp cat o priviti ca pe o exceptie, nu o regula.

The post Mierea de albine si alimentatia LCHF – adevarul dulce-amar appeared first on LCHF.ro.

Semintele de canepa decorticate au devenit in ultimii ani un superaliment recunoscut, datorita profilului lor nutritional impresionant si versatilitatii in bucatarie. Ele ofera un echilibru intre proteine, grasimi sanatoase si micronutrienti, fiind ideale pentru cei care vor sa adopte o alimentatie mai echilibrata si mai aproape de natura.

Semintele intregi de canepa vs. semintele de canepa decorticate – care este diferenta?

Semintele intregi de canepa sunt cele care isi pastreaza coaja exterioara tare, de culoare maro-gri. Coaja contine o cantitate mare de fibre insolubile, benefice pentru digestie si pentru mentinerea unui tranzit intestinal regulat. Insa aceasta coaja este destul de dura si face ca semintele intregi sa fie mai greu de mestecat si de digerat. Din acest motiv, nu sunt la fel de populare in alimentatie directa, ci mai degraba folosite in obtinerea de ulei de canepa sau ca materie prima pentru hrana animalelor.

Semintele de canepa decorticate (numite si „hemp hearts”) sunt varianta fara coaja. Prin procesul de decorticare se indeparteaza stratul exterior dur, ramanand miezul alb-galbuie, cu textura moale si gust delicat de nuca. Aceasta varianta este mult mai usor de digerat si are o valoare nutritiva mai concentrata in proteine, grasimi sanatoase si minerale, insa contine mai putine fibre comparativ cu semintele intregi. Cele decorticate sunt mai fine, au un gust delicat de nuca si sunt mai usor de integrat in preparate.

Originea si istoria canepii

Canepa este una dintre cele mai vechi plante cultivate de om, folosita atat pentru fibre textile, cat si pentru hrana si ulei. Canepa creste rapid, necesita putine resurse si imbunatateste calitatea solului. Este o cultura ecologica prin excelenta.

In medicina traditionala asiatica, semintele de canepa erau recomandate pentru sustinerea digestiei si echilibrului general al organismului.

Profilul nutritional al semintelor de canepa decorticate

Semintele de canepa decorticate sunt un concentrat natural de nutrienti. In doar 30 de grame gasim aproximativ 10 grame de proteine complete, usor digerabile si cu toti aminoacizii esentiali. Raportul de grasimi este dominat de acizii grasi omega-3 si omega-6, aflati intr-un echilibru considerat optim pentru sanatatea cardiovasculara.

Pe langa acestea, semintele ofera vitamine din complexul B, vitamina E, minerale precum magneziu, zinc, fier si potasiu. Aportul caloric este consistent, dar caloriile vin din grasimi si proteine de calitate, ceea ce le transforma intr-o sursa de energie curata si sustenabila.

Beneficiile pentru sanatate

Cand vorbim despre seminte de canepa, nu discutam doar despre un ingredient gustos, ci despre un aliment functional, care aduce beneficii concrete organismului. Iata cateva dintre cele mai importante efecte:

• Sanatatea inimii: acizii grasi esentiali si arginina sustin elasticitatea vaselor si reduc inflamatia.
• Digestie echilibrata: fibrele contribuie la un tranzit regulat si o flora intestinala sanatoasa.
• Echilibru hormonal: grasimile sanatoase sprijina sinteza hormonala si fertilitatea.
• Piele, par si unghii: vitamina E si acizii grasi hranesc celulele pielii si sustin structurile de cheratina.
• Energie constanta: combina proteinele cu grasimile intr-un mod care mentine satietatea ore bune.

Semintele de canepa si dieta LCHF/Keto

In comunitatea celor care adopta stilul low carb si keto, semintele de canepa sunt considerate un ingredient vedeta. De ce? Pentru ca se incadreaza perfect in principiile acestui regim: contin extrem de putini carbohidrati, iar energia lor vine in special din grasimi si proteine. Mai mult, sunt satioase si ajuta la mentinerea unei stari de vitalitate pe termen lung, fara oscilatiile de glicemie provocate de alimentele bogate in zaharuri.

Vibe-ul comunitatii keto si LCHF este unul orientat spre solutii simple, naturale si eficiente. Semintele de canepa sunt percepute ca un „aliat” de incredere, usor de adaugat peste o salata, intr-un smoothie sau intr-o paine low carb facuta in casa. Multi pasionati de LCHF apreciaza faptul ca aceste seminte aduc diversitate, nutrienti completi si, foarte important, sunt compatibile cu un stil de viata sustenabil si pe termen lung.

Semintele de canepa pentru vegetarieni si vegani

Aceste seminte sunt una dintre rarele surse vegetale complete de proteine, oferind toti aminoacizii esentiali. Sunt ideale pentru cei care nu consuma produse animale si cauta alternative nutritive.

Cum se consuma semintele de canepa decorticate

• Presarate peste salate si legume la cuptor sau la abur
• In smoothie-uri si shake-uri proteice
• Amestecate in iaurt sau branza de vaci
• In retete de paine sau biscuiti low carb
• Transformate in pesto sau dressing-uri cremoase

Doza recomandata zilnic

2–3 linguri (aprox. 30 g) sunt suficiente pentru a profita de beneficiile lor. Nu contin substante psihoactive. Sunt complet sigure si legale pentru consumul uman.

Posibile contraindicatii si precautii

Alergiile sunt rare, insa exista. Persoanele cu tratamente anticoagulante ar trebui sa ceara sfatul medicului datorita continutului de acizi grasi.

Unde se gasesc semintele de canepa decorticate

Sunt disponibile in magazine naturiste, supermarketuri si online, adesea certificate bio. Pentru a identifica un produs de calitate, cautati ambalaje opace, produse bio si verificati provenienta. Evitati pungile transparente expuse la lumina.

Semintele de canepa decorticate nu sunt doar un „trend” alimentar, ci un ingredient cu adevarat valoros. In alimentatia low carb si keto, ele completeaza perfect mesele prin aportul de proteine si grasimi sanatoase, mentinand satietatea si echilibrul energetic. Ele nu doar ca sustin sanatatea cardiovasculara si digestiva, dar sunt o alternativa excelenta pentru diversificarea meniurilor intr-un regim cu carbohidrati redusi.

In plus, semintele de canepa sunt o optiune prietenoasa cu mediul si accesibila ca pret, ceea ce le transforma intr-un aliment sustenabil pentru prezent si viitor. Pentru cei care urmeaza dieta LCHF sau keto, integrarea acestor seminte reprezinta o modalitate simpla si eficienta de a aduce varietate, nutrienti de calitate si un plus de gust.

The post Semintele de canepa decorticate – superalimentul perfect pentru dieta LCHF si keto appeared first on LCHF.ro.

Rapid, educativ și fun — ideal pentru oricine iubește LCHF.

In constructie…

The post Quiz Cunoștințe Keto appeared first on LCHF.ro.

Oul este un aliment de baza in multe bucatarii din intreaga lume, recunoscut pentru valoarea lui nutritionala si versatilitatea in preparate culinare. Includerea oualor in alimentatia zilnica poate imbunatati functia cognitiva si sanatatea cardiovasculara, datorita nutrientilor benefici pe care ii contin. Versatilitatea lor le permite integrarea in numeroase retete, de la mic dejunuri rapide, brunch-uri si salate, pana la feluri principale, sosuri onctuoase si deserturi delicioase.

Ouale sunt un aliment nutritiv si versatil, adesea inclus in dietele sanatoase, dar au existat de-a lungul timpului multe mituri care circula in jurul oualor, mituri care pot face dificila separarea faptelor de fictiune.

Va prezentam mai jos cateva dintre cele mai intalnite mituri comune despre oua, impreuna cu adevarul din spatele lor.

Oul crud este mai sanatos si mai plin de nutrienti

FALS. Cercetarile arata ca prin gatitul oualelor se deschide proteina, ea devenind mai usor de digerat iar nutrientii mai usor de absorbit. Cu alte cuvinte, daca oul este preparat termic, proteinele din albus se asimileaza mult mai usor.

Ouale crude pot contine bacterii periculoase precum Salmonella, care pot provoca toxiinfectii alimentare. Acesta este unul dintre cele mai mari riscuri asociate cu consumul de oua crude.

Desi ouale crude pot contine anumite enzime si nutrienti sensibili la caldura, riscurile asociate cu consumul lor (infectii bacteriene si malabsorbtia biotinei) sunt semnificative. De asemenea, ouale gatite ofera proteine mai usor de digerat si sunt mai sigure pentru consum. Astfel, majoritatea expertilor recomanda consumul oualor gatite pentru a maximiza beneficiile nutritionale si a minimiza riscurile pentru sanatate

Ouale trebuie pastrate la frigider

PARTIAL ADEVARAT. Daca ati cumparat ouale de la magazin, este de preferat sa la pastrati la frigider, insa ele pot fi consumate cu mult peste termenul de expirare. Daca aveti oua de la gaini crescute in curte, proaspete, le puteti depozita in camara la o temperatura constanta si vor rezista cel putin 2 saptamani.

In unele tari, ouale nu sunt pastrate la frigider datorita diferentelor in metodele de productie si reglementari. De exemplu, in Europa, inclusiv in Romania, ouale nu sunt spalate inainte de a fi vandute, pastrand astfel o pelicula protectoare naturala care ajuta la prevenirea contaminarii bacteriene.

Oul contine toti nutrientii necesari organismului

FALS . Cu toate că ouăle sunt unele dintre cele mai nutritive si mai complete alimente, ele nu furnizează absolut toți nutrienții de care organismul are nevoie. De exemplu, ouale nu contin vitamina C sau fibre.

Cu cat galbenusul este mai intens la culoare cu atat oul este mai sanatos

PARTIAL ADEVARAT. Culoarea galbenusului poate varia in functie de dieta gainii si poate avea un impact asupra continutului nutritional al oului. Galbenusurile de culoare mai intensa pot indica o dieta bogata in carotenoizi, pigmenti naturali gasiti in plante precum porumbul, lucerna si alte plante verzi bogate in nutrienti.

Gainile care se hranesc cu o dieta naturala, bogata in ierburi, insecte si alte alimente bogate in carotenoizi, vor produce oua cu galbenusuri de culoare mai intensă. Aceste oua tind să fie mai bogate in anumite vitamine precum vitamina A, antioxidanti precum luteina si zeaxantina și acizi grași omega-3.

Uneori, producatorii de oua pot adauga suplimente de carotenoizi in dieta gainilor pentru a obtine galbenusuri de culoare mai intensa, deoarece consumatorii asociaza adesea aceasta culoare cu o calitate superioara. Cu toate acestea, adaugarea acestor suplimente nu garanteaza neaparat un ou mai sanatos.

Ouale contin mult colesterol si fac rau la ficat

FALS. Desi este adevarat ca galbenusurile de ou contin colesterol, ele contin si proteine, vitamine si minerale deosebit de importante pentru sanatatea generala. De fapt, cele mai recente cercetari sugereaza ca colesterolul din alimentatie are un impact minim asupra nivelurilor de colesterol din sange la majoritatea oamenilor.

Multa lume se ingrijoreaza de nivelul colesterolului din galbenus, insa ceea ce ei nu stiu este ca galbenusul contine si antidotul impotriva acelui colesterol! Colesterolul este esential si joaca roluri vitale in multe procese biologice, de la structura celulara si productie hormonala pana la digestie si protectia sistemului nervos. Avem nevoie de colesterol pentru a construi o membrana celulara sanatoasa, hormoni sexuali sanatosi, o protectie adecvata a celulelor nervoase, sinteza vitaminei D, producerea sarurilor biliare esentiale pentru digestia si absorbtia grasimilor etc.

Galbenusul de ou este bogat in lecitina si colina. Colina din oua este esentiala pentru dezvoltarea normala si sanatoasa a creierului. Lecitina contribuie la echilibrarea nivelului de colesterol din organism si protejeaza si sustine sanatatea ficatului.

In trecut, parea logic sa credem ca ouale ar fi daunatoare pentru sanatatea ficatului si a inimii. Stiam ca colesterolul din oua provenea din galbenusuri si stiam ca nivelurile ridicate de colesterol, in special colesterolul LDL (colesterolul rau) din sange, cresteau riscul de boli cardiovasculare. Asa ca parea logic ca evitarea colesterolului din alimentatie avea sens.

Cu toate acestea, cercetarile ulterioare au aratat ca majoritatea colesterolului din corpul nostru este produs de ficat , el nu provine din colesterolul pe care il mancam. Ficatul este stimulat sa produca colesterol in principal de grasimile saturate si grasimile trans din alimentatia noastra si nu de colesterolul alimentar.

Iata o lista cu 12 dintre cele mai cunoscute studii care au demonstrat ca ouale, desi contin colesterol, nu influenteaza semnificativ colesterolul seric la majoritatea oamenilor:

1. „Dietary cholesterol from eggs increases plasma HDL cholesterol in overweight men consuming a carbohydrate-restricted diet” – The Journal of Nutrition, 2008.
   • Studiul (clinic randomizat controlat) a arătat ca, in contextul unei diete sarace in carbohidrati, consumul de oua a crescut colesterolul HDL („colesterolul bun”) fara a afecta negativ colesterolul LDL („colesterolul rău”).
2. „Egg consumption and coronary heart disease: an epidemiologic overview” – Journal of the American College of Nutrition, 2000.
   • O revizuire epidemiologica care a concluzionat ca nu exista o legătura semnificativa între consumul de ouă si riscul de boli coronariene la majoritatea populatiei.
3. „A prospective study of egg consumption and risk of cardiovascular disease in men and women” – JAMA, 1999.
   • Acest studiu prospectiv pe un esantion mare de bărbati si femei nu a gasit nici o asociere intre consumul de oua si riscul de boli cardiovasculare.
4. „Effect of daily egg ingestion on endothelial function in hyperlipidemic adults: a randomized controlled crossover trial” – Nutrition Journal, 2012.
   • Studiul a investigat efectul consumului zilnic de oua asupra functiei endoteliale si a gasit ca nu are un impact negativ asupra persoanelor cu hiperlipidemie.
5. „Dietary cholesterol and the risk of cardiovascular disease in patients: a meta-analysis” – British Medical Journal, 2013.
   • O meta-analiză care a inclus mai multe studii si a concluzionat ca consumul de colesterol din dieta, inclusiv din oua, nu este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare.
6. „Egg consumption, serum cholesterol, and cause-specific mortality in the 20-year follow-up of the Zutphen Study” – American Journal of Clinical Nutrition, 1992.
   • Studiul Zutphen a aratat ca consumul de oua nu a fost asociat cu un risc crescut de mortalitate specifica cauzata de boli cardiovasculare.
7. „Egg consumption in relation to risk of cardiovascular disease and diabetes: a systematic review and meta-analysis” – American Journal of Clinical Nutrition, 2013.
   • Aceasta revizuire sistematică si meta-analiza a concluzionat ca nu exista dovezi suficiente pentru a sustine ca consumul de oua creste riscul de boli cardiovasculare sau diabet.
8. „Impact of whole egg consumption on the cholesterol profile of individuals with metabolic syndrome” – FASEB Journal, 2013.
   • Studiul a aratat ca consumul de ouă intregi nu afecteaza negativ profilul lipidic la indivizii cu sindrom metabolic.
9. „Egg consumption and risk of heart failure, myocardial infarction, and stroke: results from 2 prospective cohorts” – American Journal of Clinical Nutrition, 2008.
   • Studiul a analizat doua cohorte prospective si nu a gasit nicio legătura semnificativa intre consumul de oua si riscul de insuficienta cardiaca, infarct miocardic sau accident vascular cerebral.
10. „Egg consumption and risk of cardiovascular diseases and diabetes: A meta-analysis” – Atherosclerosis, 2013.
    • Meta-analiza a concluzionat ca consumul moderat de oua nu este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare sau diabet, sustinand astfel consumul de oua ca parte a unei diete sanatoase.
11. „Associations of Dietary Cholesterol or Egg Consumption With Incident Cardiovascular Disease and Mortality” – JAMA, 2019.
    • Acest studiu a analizat datele a 29.615 adulti din SUA care au participat la studiul „Atherosclerosis Risk in Communities” timp de 17,5 ani. Rezultatele acestui studiu arata ca nu exista o legătura semnificativa intre consumul de oua si riscul de boli de inimă sau accident vascular cerebral.
12. „Associations of egg consumption with cardiovascular disease in a cohort study of 0.5 million Chinese adults” – Heart, 2018.
    • Acest studiu a analizat datele a 416.213 adulti din China timp de 8 ani. Rezultatele au aratat ca consumul moderat de oua (maximum un ou pe zi) nu creste riscul de boli de inima sau accident vascular cerebral.

Aceste studii au fost publicate in reviste medicale de renume precum JAMA, The American Journal of Clinical Nutrition, British Medical Journal etc. si ofera dovezi solide ca ouale nu influenteaza semnificativ colesterolul seric la majoritatea oamenilor, contrar unor conceptii gresite larg raspandite.

Ouale cu coaja maro sunt mai sanatoase decat cele cu coaja alba

FALS. Culoarea cojilor de oua nu are nimic de a face cu valoarea lor nutritionala.

Culoarea cojii oualor poate varia în functie de rasa pasarii care le-a depus, dar nu este un indicator al calitătii oualor sau al valorii lor nutritionale.

De exemplu, ouale produse de gaini din rase galbene sau rosii au coji mai intunecate decat cele produse de gaini albe, dar aceasta nu inseamna ca ouale cu coji mai intunecate sunt mai sanatoase ori mai nutritive decat cele cu coji mai deschise la culoare.

Culoarea cojii oualor este doar o caracteristica estetica si nu ar trebui sa influenteze decizia de a cumpara sau consuma oua. Cel mai important este sa va asigurati ca ouale pe care le cumparati sunt proaspete si au o calitate buna pentru a fi siguri ca beneficiati de toti nutrientii si toate beneficiile pe care le ofera.

In schimb, calitatea oualor poate fi evaluata prin analiza aspectului albusului si al galbenusului, a marimii aerului de la interior si a integritatii cojii. Ouale proaspete ar trebui sa aiba un albus clar si consistent, un galbenus bine conturat si o coaja neteda si fara crapaturi.

Albusurile de ou sunt mai sanatoase decat galbenusurile

FALS. Chiar daca albusurile de ou sunt mai saracacioase din punct de vedere caloric si al continutului de grasimi decat galbenusurile, ele sunt de asemenea, prin comparatie, mai sarace in nutrienti. Galbenusurile de ou sunt o sursa foarte bogata de vitamine si minerale. Ele contin, printre altele colina, un nutrient esential pentru sanatatea creierului precum si antioxidanti precum luteina si zeaxantina, care sustin sanatatea ochilor si pot reduce riscul de degenerescenta maculara.

Daca mancam oua ne ingrasam, in special galbenus.

FALS. Asa cum am mentionat mai sus, galbenusurile de ou sunt o sursa importanta de nutrienti, de aceea nu este o idee buna sa le aruncam si sa folosim doar albusurile. Multi fac omleta doar din albusuri si foarte putin galbenus din aceasta cauza, fiind speriati de grasimile saturate. Este un mit stupid ce nu are nici un suport in realitate, grasimile saturate din galbenusul de ou nu numai ca nu va vor ingrasa, ci vor contribui la slabit daca urmati un regim alimentar sarac in carbohidrati.

In realitate, ouale sunt o sursa excelenta de proteine si pot fi incluse in orice dieta sanatoasa si echilibrata. Consumul de oua poate ajuta la controlul poftei de mancare si poate ajuta la pierderea in greutate.

Ouale sunt pline de grasimi saturate

FALS. In realitate, contrar perceptiei publice, ouale nu contin multe grasimi saturate. Într-un ou mediu (aproximativ 50 de grame), aproximativ 1.5 grame de grăsime sunt saturate, ceea ce reprezintă aproximativ 7% din greutatea totală a oului. Majoritatea grăsimilor conținute în ou sunt grăsimi nesaturate, inclusiv grăsimi mononesaturate și polinesaturate.

Ouale cresc riscul de boli cardiovasculare

FALS. Desi odinioara se credea ca ouale cresc riscul de boli de inima, cercetarile mai recente sugereaza ca acest lucru nu este adevarat. De fapt, unele studii au aratat chiar ca consumul de oua poate fi asociat cu un risc mai mic de boli de inima

Ouale au multe calorii

FALS. Ouale sunt relativ scazute in calorii, comparativ cu alte alimente bogate în proteine si grasimi. In general, un ou mediu furnizează aproximativ 70-80 de calorii. Ele sunt de asemenea o sursa buna de proteine, care va poate ajuta sa va simtiti satui si satisfacuți.

Ouale sunt alimente excelente pentru a fi incluse in dieta noastra, fie ca urmam o alimentatie keto sau nu. Ele sunt un aliment bogat in proteine, vitamine si minerale, ceea ce le face extrem de populare in randul societatii noastre moderne, ce le consuma pe scara larga.

Nu uitati ca ouale sunt un aliment esential intr-o alimentatie echilibrata si sanatoasa, oferind multiple beneficii pentru sanatate. Ele reprezinta o sursa accesibila si eficienta de nutrienti esentiali, sustinand atat bunastarea fizica, cat si pe cea mentala.

Daca v-am facut pofta de oua, gasiti mai jos cateva dintre retetele noaste low carb preferate!

The post Mituri despre oua appeared first on LCHF.ro.

Sarbatorile pascale se apropie cu pasi repezi si multi se intreaba poate cum vor supravietui acestei saptamani pline de tentatii in conditiile in care urmeaza o alimentatie low carb.
Am mai scris in anii anteriori despre „Ce mancam de Paste daca urmam LCHF?” articol pe care va recomandam sa il cititi.
Principala diferenta fata de articolul trecut este ca anul acesta avem cea mai buna reteta de cozonac keto (in opinia noastra!).

Daca sarbatorile au trecut si v-au ramas multe oua neciocnite si nemancate, va propunem o reteta extraordinar de buna de salata de oua cu hasmatuchi, ridichi si ceapa verde!

Sarbatori luminate va dorim!

The post Sarbatorile de Paste si alimentatia LCHF appeared first on LCHF.ro.

Faina de konjac se obtine din radacina unei plante asiatice cu aceeasi denumire (stiintific este numita Amorphophallus konjac) si contine o fibra gelatinoasa, solubila in apa, denumita glucomanan, a carei principala caracteristica este capacitatea de a forma un gel prin absorbtia apei. Glucomananul poate absorbi pana la 50 de ori greutatea sa in apa. Din acest motiv shirataki dau senzatia de satietate, desi au un continut caloric foarte redus si nu au practic carbohidrati ori un continut extrem de scazut, ceea ce face ideal consumul lor intr-o alimentatie low carb.

Taiteii shirataki au un gust neutru (multi ar spune chiar ca nu au nici un gust) si merg de minune la wok-uri sau ca substitut pentru pastele traditionale. Shirataki in japoneza inseamna „cascada alba” si se refera la aspectul taiteilor: lungi, albiciosi-transparenti.

In ceea ce priveste consistenta, parerile sunt impartite: unii iubesc faptul ca taiteii sunt usor gelatinosi, insa isi pastreaza totodata senzatia de usor crocant atunci cand sunt mestecati, in timp ce altii nu pot suferi ori nu se pot obisnui cu textura si consistenta lor.

Cum se gatesc pastele shirataki

Taiteii shirataki au un miros specific, stringent, puternic iodat, la inceput cand se deschide punga in care sunt tinuti, insa acesta dispare dupa ce taiteii sunt clatiti sub jet de apa, de obicei cateva minute. Cea mai usoara metoda pentru neutralizarea mirosului este sa rasturnati continutul pungii cu taitei intr-o sita si sa-i clatiti la chiuveta sub jetul de la robinet.

Dupa ce au fost clatiti taiteii trebuie lasati la scurs si apoi pot fi folositi ca atare in retete, ca si cum am folosi pastele traditionale. Daca doriti insa ca acestia sa capete o textura usor al dente, ii puteti fierbe 3 minute in apa clocotita, ceea ce ii vor face sa isi piarda din consistenta usor gelatinoasa.

Datorita gustului neutru, sunt foarte usor de asezonat cu diverse condimente dupa gust.

Se potrivesc de minune tuturor retetelor din bucatariile asiatice, inlocuind cu succes faimosii „noodles”, atat in mancaruri reci cum ar fi salatele, cat si in cele calde precum supele, ramen sau diverse tipuri de curry ori wok-uri. Pot fi de asemenea folositi ca substitut pentru pastele traditionale in feluri de mancare precum pastele bolognese, carbonara, puttanesca etc.

Cea mai populara varianta de „Shirataki noodles” sunt cei sub forma de taitei sau spaghete, insa se gasesc si sub alte forme: fettucini, tagliatelle, perlute de orez.

Pe piata romaneasca gasiti taitei shirataki de cumparat in supermarket-uri, in unele magazine mari, ori in magazine specifice cu produse naturiste, de obicei pe internet.

Retetele cu taitei shirataki pot fi facute inainte, ele pastrandu-se la frigider in jur de 3-4 zile si pot fi reincalzite la microunde ori pe aragaz. Din pacate taiteii nu pot fi congelati, din cauza continutului foarte ridicat de apa.

De ce sa consumam taitei shirataki in alimentatia low carb?

• sunt un produs vegan si pot fi consumati atat in perioadele de post de catre cei ce tin postul religios cat si de catre cei care doresc sa limiteze consumul de carne si vor sa incerce o alimentatie LCHF vegetariana. Retete vegetariene keto gasiti la noi pe site, in sectiunea LCHF Vegetarian facand click aici!
• gustul neutru ori absenta sa ii face extraordinari de versatili in retete, ei absorsbind toate condimentele cu care sunt gatiti
• pastele Shirataki nu contin gluten, fiind un ajutor de nelipsit pentru persoanele care au intoleranta la gluten (boala celiaca), chiar daca urmeaza sau nu o alimentatie low carb

Taiteii shirataki, chiar gatiti bine, nu au gustul pastelor adevarate si nici nu ar trebui sa va asteptati la acest lucru deoarece veti putea fi dezamagiti. Ei reprezinta insa o alternativa extraordinara si binevenita pentru pastele traditionale, alaturi de pastele din dovlecei – zoodles si isi au locul lor binemeritat in comunitatea low carb.

The post Taitei shirataki si alimentatia low carb appeared first on LCHF.ro.

Ce este gripa keto si ce o provoaca?

Si totusi ce se intampla si de ce ne simtim asa de rau? Pai ganditi-va la ce faceti! Pentru prima data in viata voastra incercati sa convertiti intregul „utilaj” celular pe care il aveti in organism sa arda grasimi in loc de zaharuri. Aceasta conversie poate fi indelungata si in acelasi timp este normal sa vina la pachet cu unele simptome ce reflecta readaptarea organismului la noua sursa de energie. Pentru unii oameni simptomele resimtite pot dura 3-7 zile, pentru altii 2 saptamani ori chiar si 6 sau mai mult, totul depinzand de cat de mult timp au folosit glucoza ca principala sursa de energie, cat de deteriorat este ficatul lor, daca sunt prediabetici, care este gradul de rezistenta la insulina etc.

Care sunt simptomele gripei keto?

Cand avem keto flu organismul nostru trece simultan prin mai multe procese. Acesta este si unul dintre motivele pentru care gripa keto este resimtita foarte acut de unii oameni, deoarece este foarte solicitanta pentru organism.

Simptome de sevraj. In primul rand trebuie sa intelegem ca alimentele bogate in carbohidrati procesati dau dependenta (la tomograf s-a constatat ca sunt stimulate aceleasi centre ale placerii si puncte din creier ca la fumat, la consumul de alcool ori narcotice, prin activarea receptorilor de endorfine). O componenta principala a gripei keto este legata de simptomele de sevraj prin care trece o persoana dependenta de carbohidrati.

Un om care fumeaza 1-2 pachete de tigari in fiecare zi ori cineva care bea cantitati mari de alcool in fiecare zi sunt dependenti de aceste droguri iar daca vor incerca sa se lase de fumat ori sa renunte la alcool, vor avea simptome specifice renuntarii la un viciu, timp de 3-10 zile. Aceste simptome sunt asemanatoare unei gripe ori raceli puternice si sunt cunoscute atat in comunitatea medicala cat si in randul celor dependenti.

In mod similar, ruperea dependentei de carbohidrati conduce la simptome de sevraj. Si la fel cum, daca unui prieten care incearca sa se lase de fumat si se simte rau din cauza sevrajului nu i-ai spune niciodata ceva de genul „mai dar ce nasol suna toate simptomele astea negative, poate ar fi mai bine sa fumezi o tigara”, nici unui om ce incearca sa se lase de viciul zaharului nu ar trebui nimeni sa-i spuna ca simptomele sunt periculoase si ca mai bine ar manca o felie de paine.

Eliminarea apei in exces. Un nivel scazut al carbohidratilor in organism antreneaza un nivel scazut al insulinei iar aceasta la randul sau contribuie la eliminarea apei in exces din corp. Din aceasta cauza probabil ca veti descoperi ca urinati mult mai des in primele 7 zile de la inceputul dietei. In aceasta saptamana, multe persoane scad mult in greutate, iar asta le da incredere sa continue. Nu trebuie uitat insa faptul ca nu se elimina in mod neaparat din depozitele de grasime ci se elimina apa. In timp ce asta arata foarte bine pe cantar, problema care se iveste este ca odata cu eliminarea apei se inlatura si electroliti, nutrienti esentiali unei bune functionari a intregului organism. Aceasta pierdere de apa si deficitul de electroliti ce o acompaniaza este responsabila pentru multe dintre simptomele neplacute ale gripei keto.

Un alt factor care te face sa te simti rau cand incepi o dieta keto este faptul ca acest tip de alimentatie are nevoie de un necesar de nutrienti disponibili in corp, deoarece se produce un schimb in arderi: nu se mai ard carbohidrati ci se ard grasimi. Pentru ca aceasta masinarie care arde grasimile sa functioneze optim este nevoie de un anumit aport de vitamine si minerale. Este nevoie de mai mult din acesti nutrienti iar daca persoana in cauza are un deficit atunci apare aceasta senzatie de rau. Solutia este sa se creasca aportul de elctroliti (magneziu, potasiu, sodiu) si complexul de vitamine B.

Cresterea cantitatii de grasimi in dieta. Consumul de grasimi creste, si pe acest fond, la persoanele care nu au vezica biliara, care nu au suficienta bila, acest lucru duce la o presiune foarte mare asupra ficatului si asupra vezicii biliare, ele pot simti stari de greata, de rau, balonare si pot acuza dureri in umarul drept.

De la inceput trebuie spus ca aceasta keto flu nu este de fapt o gripa in adevaratul sens al cuvantului. Nu este periculoasa, nu este contagioasa, doar simptomele prin care se manifesta sunt asemanatoare unei gripe obisnuite, de la care a si preluat numele.

• dureri de cap
• dureri si crampe musculare
• oboseala
• pofta marita
• ceata mentala
• performanta si vigilenta scazuta
• letargie
• insomnie
• constipatie
• greturi
• iritabilitate/irascibilitate

Cum tratam keto flu? Ce strategii putem folosi pentru a preveni gripa keto?

Exista doua abordari la care putem recurge pentru a trece peste aceasta faza.

Daca aveti putere si rezistenta tot ce trebuie sa faceti este sa asteptati, sa fiti rezilienti si sa lasati corpul sa se adapteze in ritmul sau, stiind ca atunci cand va fi gata acest declic se va produce si nu numai ca nu va veti mai simti rau ci veti simti ca practic ati „renascut”. Poate dura de la 3 zile – 1 saptamana in sus si este comuna pentru majoritatea oamenilor.

O alta varianta ar fi sa abordati problema in mod gradual, sa o luati mai incetisor. Veti consuma o dieta low carb insa nu mergeti pe varianta keto in mod absolut, taind toti carbohidratii din alimentatie. Cel putin nu de la inceput. O modalitate de a face asta este sa eliminati toate zaharurile rafinate si cerealele din dieta. Nu eliminati insa fructele, tuberculoasele (ex. cartofii dulci) ori pseudocerealele (ex. quinoa) in aceasta faza. Tineti o perioada aceasta alimentatie ( 1-2 saptamani )si lasati corpul sa se obisnuiasca cu un aport semnificativ scazut de carbohidrati, fata de cum era obisnuit inainte, insa nu indeajuns de redus pentru a intra in starea de cetoza. Apoi treptat eliminati fructele, apoi tuberculoasele si restul.

Aceasta ultima metoda nu va fi necesara majoritatii oamenilor, cei mai multi dintre noi neavand probleme in a ne invata corpul sa foloseasca o alta sursa de energie si sa renunte la zahar. Insa pentru cei al caror organism este mai incapatanat si care bineinteles nu doresc sa se simta foarte rau o perioada mai mare de timp, aceasta este o modalitate mai avantajoasa de a aborda dieta ketogenica fara sa fie descurajati.

Ce trucuri putem folosi daca avem gripa keto?- recomandari

Electroliti si complexul de vitamine B sunt cele doua componente ce ajuta foarte mult la conversia enzimelor. In acest fel ii oferiti corpului tot acest sprijin suplimentar pentru a face conversia mai usoara.

1. Intr-un pahar mare de apa dizolvati o jumatate de lingurita de sare (celtica de mare, sau de Himalaya) si beti.
2. Beti un pahar mare de supa de oase sau pui. Puteti adauga sau nu sare.
3. Luati suplimente de magneziu si potasiu.
4. Luati drojdie nutritiva (inactiva) – Se gaseste in magazinele naturiste, este plina de substante nutritive precum complexul de vitamine B (mai putin B12), seleniu, zinc, acid folic etc. Atentie sa nu contina glutamat de sodiu (MSG)!
5. Acordati atentie somnului. Deoarece organismul trece printr-un proces solicitant din punct de vedere atat fizic cat si psihic, este foarte importanta odihna suficienta. Stabiliti un program regulat de somn pe care sa il si respectati.
6. Nu va apucati de mai multe lucruri deodata, faceti-le cate unul pe rand. De obicei cand lumea incepe o dieta se gandeste ca daca tot s-au apucat de mancat sanatos vor renunta si la fumat, vor incepe si sa faca sport, sa mearga la sala samd. Toate aceste lucruri sunt prea stresante concomitent pentru organism astfel incat pentru a avea sanse de succes cat mai mari este bine sa fie luate una cate una.

In final nu uitati ca exista lumina la capatul acestui tunel numit keto flu ori gripa keto si ca prin folosirea strategiilor si trucurilor recomandate de noi veti reusi sa treceti peste aceasta perioada inconvenienta de la inceputul dietei si va veti putea bucura de beneficiile atat fizice cat si psihice ale modului de viata ketogen.

The post Keto flu sau gripa keto – ce este si cum trecem de ea? appeared first on LCHF.ro.

Noi oferim tuturor accesul la o baza de date cu sute de retete low carb in limba romana, adaptate la realitatea societatii noastre actuale, precum si nenumarate articole legate de viata low carb, noutatile stiintifice in domeniu sau ghiduri specifice acestui mod de viata.

Viziunea si dorinta noastra este sa inspiram un mod de viata sanatos. Retetele noastre sunt concepute in asa fel incat sa demonstram ca a manca sanatos nu trebuie sa fie sinonim cu frustrarea, cu mancaruri fade, lipsite de gust si culoare, din contra! Retetele noastre sunt gustoase, sanatoase, aspectuoase, colorate si va vor face sa va simtiti bine hraniti si fericiti!

Daca doriti sa ne contactati o puteti face pe oricare dintre canalele noastre de social media ori ne puteti trimite un email pe adresa urmatoare: info[at]lchf.ro

/Echipa LCHF.ro

The post Despre noi appeared first on LCHF.ro.

In general, persoanele care urmeaza o dieta bazata pe un consum redus de carbohidrati, alimentatia LCHF inclusiv dieta ketogenica, Atkins, GI, paleo samd au tendinta de a nu rontai intre mese. Cele 2-3 gustari zilnice propovaduite ca un adevar absolut al unei diete echilibrate in alimentatia oamenilor se reduc la zero sau cel mult una, din cand in cand.

Iar motivul este unul destul de simplu: controlul apetitului iar prin aceasta mentinerea unui nivel scazut al insulinei in corp.

Acest lucru nu inseamna ca nu puteti sau nu aveti voie sa luati o gustare, un snack intre mese daca urmati LCHF. Atata timp cat alegerea voastra este una constienta, alimentele sunt sarace in carbohidrati si nu rontaiti in fiecare zi, este ok.

De ce apare nevoia de a lua o gustare intre mesele principale?

Unul dintre avantajele unei diete ketogenice este acela ca datorita meselor satioase, senzatia de foame nu ar trebui sa se simta pana la masa urmatoare. Spre exemplu, daca aveti o masa de pranz consistenta, cu multe grasimi, proteine moderate si foarte putini carbohidrati, in mod normal nu ar trebui sa aveti nevoie de gustare pana la masa de seara. Daca totusi simtiti aceasta nevoie de a rontai intre mese cu regularitate, incercati sa adaugati mai multe grasimi sau mai multe proteine meselor dvs.

Multi dintre noi (care mananca dupa modelul nutritional traditional – multi carbohidrati, putine proteine si foarte putine grasimi) obisnuiesc sa ia o gustare, un snack intre mese „pentru a mentine nivelul zaharului din sange” sau pentru ca se simt slabiti, au o cadere brusca de energie sau simt ca „daca nu mananc ceva mi se face rau”. Aceste persoane ar trebui sa incerce dieta low carb!

Intr-o dieta care nu se bazeaza pe carbohidrati ca sursa principala de energie, fluctuatiile zilnice de insulina nu urmeaza modelul unui roller-coaster astfel incat dispare aceasta nevoie si dorinta de a rontai ceva intre mese, de a avea o sursa constanta de zahar in sange.

Pot manca prea mult intre mese?

Raspunsul este afirmativ. Da, daca se consuma in exces orice tip de aliment, vor exista consecinte, chiar daca se mananca gustari low carb. Un pumn mic de seminte este in regula, insa oamenii au tendinta sa manance mai mult din orice, daca acel orice le place. Cu alte cuvinte un pumn de nuci poate duce cu usurinta la mai multi pumni, iar aceasta poate determina iesirea din starea de cetoza, spre exemplu.

O regula buna pentru incepatori este sa incepeti o dieta LCHF cu presupunerea ca pur si simplu nu veti avea nevoie de gustari intre mese. Mancati trei mese principale pe zi, mancati pana va saturati insa nu pana sunteti foarte plini, asigurati-va ca aveti surse bune de grasimi sanatoase si proteine de calitate, apoi asteptati sa vedeti daca chiar aveti nevoie de o gustarica intre mese. Puteti fi surprinsi!

Gustari permise si recomandate in alimentatia LCHF

Mai jos va prezentam o lista nelimitativa a snacks-urilor potrivite unei alimentatii low carb:

• Nuci, alune si seminte – poate cele mai renumite snacks intr-o dieta keto.
• Legume crude – betisoare sau felii din ardei grasi, castraveti, telina, ridichi etc.
• Fructele de padure – cititi aici despre fructele de padure in dieta ketogenica.
• Jumari
• Oua fierte
• Ciocolata cu cel putin 70% cacao – 1-2 patratele
• Branza/cascaval – cubulete, betisoare sau felii
• Masline – de orice fel
• Chipsuri keto – chipsuri din varza kale. Inceracti reteta noastra super simpla!
• Fat bombs
• Bacon
• Muraturi
• Supa fond

The post Rontaielile intre mese – sunt permise gustarile in dieta LCHF? appeared first on LCHF.ro.

Scopul unei diete ketogenice este sa intri si sa te mentii in starea de cetoza, sa ai un aport potrivit de carbohidrati astfel incat corpul sa topeasca depozitele proprii de grasimi, folosindu-le ca si combustibil, in detrimentul glucozei (zaharului).

Aportul „potrivit” de carbohidrati pentru a mentine starea de cetoza difera insa de la om la om, in functie de varsta fiecaruia, de rata metabolismului, de rezistenta la insulina, factori genetici, activitatea fizica etc. Unii oameni pot manca pana la 50 grame de carbohidrati pe zi fara a iesi din cetoza, in timp ce altii trebuie sa reduca cantitatea la sub 10 grame pentru a avea acelasi rezultat.

Datorita acestor motive fructele trebuie consumate rar si in cantitati foarte mici deoarece sunt foarte bogate in zahar (fructoza, de aceea sunt dulci in mod natural) in ciuda faptului ca au un continut mare de vitamine, minerale si fibre.

De ce sa consumam fructe de padure?

Fructele de padure au un profil nutritional excelent, sunt viu colorate, suculente, dulci-acrisoare, bogate in antioxidanti si reprezinta o alegere foarte buna daca urmati o alimentatie LCHF, vreti sa va satisfaceti „pofta” de dulce si nu doriti sa iesiti din starea de cetoza. Fructele de padure sunt perfecte pentru o dieta ketogenica deoarece au un continut scazut de zahar, prin comparatie cu alte fructe precum bananele sau strugurii, desi se bucura de aceeasi popularitate ca acestea din urma.

Care sunt cele mai potrivite fructe de padure in alimentatia LCHF?

Datorita continutului redus de carbohidrati, urmatoarele fructe sunt excelente intr-o dieta ketogenica: zmeura, murele, capsunile, coacazele rosii si afinele. Mai jos va redam cati carbohidrati neti (fara fibre) au 100 grame de fructe de padure (sursa: FoodData Central):

• Zmeura – 4,5 grame
• Mure – 4,9 grame
• Capsuni – 5 grame
• Coacaze rosii – 7,3 grame
• Afine – 10 grame

Dupa cum se poate observa, afinele contin de doua ori mai multi carbohidrati decat celelalte fructe de padure astfel incat este usor sa mancam mai mult decat am dori! Cateva boabe pana la un pumn mic ar trebui sa fie un reper vizual obisnuit.

Cum pot fi consumate?

Fructele de padure in alimentatia ketogenica trebuie consumate cu moderatie, de preferinta crude. Evitati sa adaugati indulcitori (chiar daca vorbim despre stevia, eritritol etc) deoarece este bine sa va obisnuiti cu gustul lor autentic. Sunt atat de parfumate si delicioase incat nu necesita adaugarea nici unui alt adjuvant, iar cu timpul chiar va veti da seama cat de „dulci” sunt de fapt.

Fructele de padure pot fi subiectul unor retete absolut delicioase, sarace in carbohidrati si potrivite unei diete LCHF. Incercati inghetata noastra de zmeura pe bat, panna cotta de vanilie cu afine proaspete sau cheesecake la pahar cu zmeura si crunch de alune prajite.

Alte deserturi LCHF gasiti aici!

Puteti adauga fructe de padure la salate, in smoothie-uri (aici gasiti reteta perfecta de smoothie cu fructe de padure!) in muffins ori alte tipuri de copturi lchf etc.

Atentie! Consumati fructele de padure cu moderatie, chiar daca sunt mai sarace in carbohidrati si considerate alimente low carb!

The post Fructele de padure – cele mai bune fructe keto appeared first on LCHF.ro.