Omul a fost creat sa manance…
Omul s-a dezvoltat de-a lungul a milioane de ani ca vanator si culegator. Carbohidratii existau in viata acestuia intr-o proportie extrem de mica. In acea perioada omul manca ceea ce gasea in natura: carne de vanat, peste, si tot ceea ce era comestibil in forma naturala (culegerea de plante si fructe salbatice). Amidon pur sub forma de paine, cartofi, paste, orez mancam doar de 5.000-10.000 de ani, de cand am devenit o societate bazata pe agricultura. Materialul nostru genetic nu a avut timp sa se adapteze in totalitate la o asemenea schimbare intr-un timp atat de scurt.
Acum 100-200 de ani, odata cu revolutia industriala, au aparut fabricile care au inceput sa produca zahar si faina alba in cantitati mari, adica carbohidrati puri cu ardere rapida. Acestia sunt adevaratii dusmani ai sanatatii noastre si la care nu am avut timp sa ne adaptam, din punct de vedere genetic si evolutionist.
In perioada anilor ’80 s-a raspandit ideea cum ca grasimile naturale dauneaza sanatatii iar produsele “light” au inceput sa fie prezente pe piata din ce in ce mai mult. Insa exista o problema: cu cat mancam mai putin gras cu atat avem mai multa nevoie de carbohidrati pentru a ne simti satuli. Din aceasta cauza, pentru a face ca produsele “low fat” sa fie bune la gust si satioase, producatorii adauga zahar (carbohidrat). Asa s-a nascut una dintre cele mai raspandite epidemii ale societatii noastre moderne, epidemia de obezitate si diabet.
Care este problema cu zaharul si amidonul?
Carbohidratii, atat cei cu ardere lenta cat si cei cu ardere rapida se transforma in stomac in zaharuri simple (glucoza). Acestia sunt preluati in sange si cresc glicemia, ceea ce duce la o crestere a productiei de insulina (un hormon ce prezinta cea mai mare rata de stocare a grasimilor din corp).
Insulina se produce de catre pancreas. In cantitati mari, acest hormon impiedica arderea grasimilor in favoarea stocarii excesului substantelor nutritive in celulele grase. Dupa un timp (o ora) poate duce la un deficit de substante nutritive in sange, ceea ce creeaza senzatia de foame sau “pofta de dulce”, iar persoana in cauza va manca din nou. In acest mod procesul se reincepe si se intra intr-un cerc vicios ce conduce, in timp, la obezitate si diabet.
La polul opus, un aport redus de carbohidrati in dieta inseamna un nivel stabil al zaharului in sange rezultatul fiind valori scazute ale insulinei. Consecinta o reprezinta o eliberare a grasimilor din tesutul adipos si arderea acestora. In acest fel scade treptat tesutul adipos (grasimea corporala), mai ales la persoanele care au multa grasime in jurul abdomenului.
Slabit fara senzatie de foame
LCHF faciliteaza topirea depozitelor de grasime deoarece corpul “traieste” din ele ; eliberarea acestora nu este impiedicata de niveluri crescute ale insulinei in sange. Aceasta poate fi o explicatie a faptului ca aportul de grasimi induce senzatia de satietate pe o perioada mai mare de timp in comparatie cu aportul de carbohidrati. Numarul caloriilor ingerate obisnuieste sa scada in acele studii in care subiectii consuma o dieta bazata pe putini carbohidrati in loc de o dieta bogata in carbohidrati.
Nu este nevoie de numararea caloriilor sau de cantarirea mancarii. Uitati de numararea caloriilor si ascultati-va corpul, bazati-va pe sentimentele proprii de foame si satietate. Mananca cand ti-e foame, mananca pana devii satul si fara a fi nevoie sa numeri caloriile.
Sanatatea ca si beneficiu
Nu exista nici un animal pe pamant care are nevoie de experti in nutritie sau dietisti pentru a se hrani in mod sanatos. Aceasta atata timp cat mananca acea mancare pentru care a fost creat sa o manance. Animalele sunt suple, nu au carii, diabet sau probleme cardiace. Noi oamenii suntem mamifere, guvernate de legile naturii. De ce ar fi diferit pentru noi?
Exista numeroase studii in care o dieta bazata pe un aport scazut de carbohidrati conduce la o imbunatatire nu numai a greutatii ci si a tensiunii arteriale, a nivelului zaharului in sange (diabet zaharat), a colesterolului. Un stomac mai linistit si o scadere a poftei de dulce sunt alte beneficii.
Tulburari de ajustare
In prima saptamana dupa trecerea la o dieta bazata pe LCHF, cand se renunta complet la zahar si amidon, majoritatea oamenilor trec printr-o perioada de ajustare. Poate fi comparata cu o cura de “dezintoxicare de zahar”. Pentru cei mai multi aceasta perioada se termina dupa o saptamana, insa pentru altii poate dura si mai mult.
In primele zile pot aparea: migrene, oboseala, ameteli, iritabilitate, palpitatii usoare, respiratie urat mirositoare.
Acestea trec de la sine pe masura ce organismul se adapteaza si pierderea de grasime creste. Aceste tulburari pot fi partial evitate printr-o crestere a consumului de lichide si de sare in prima saptamana.
Cauza este ca alimentele bogate in amidon au rolul de a stoca lichidele in organism, facandu-ne sa ne simtim mai umflati. Cand renuntam la o alimentatie bogata in carbohidrati excesul de lichide este eliminat prin rinichi. Aceasta poate cauza o scadere a mineralelor si sarurilor din organism in timpul primei saptamani pana corpul se obisnuieste si poate cauza dureri de cap, ameteli etc.
Pentru a scapa sau diminua efectul acestor tulburari de ajustare unele persoane prefera sa elimine carbohidratii din alimentatia lor in mod treptat, insa merge la fel de bine si cu eliminarea lor totala de la inceput.
Obs. Textul este preluat si adaptat partial de pe www.kostdoktorn.se