Ce este colesterolul?
Colesterolul este o substanta grasa produsa de ficat cu rol in formarea membranelor celulare si a anumitor hormoni.
Avem nevoie de colesterol?
Da. Colesterolul este o substanta indispensabila functionarii organismului. Chiar daca urmati o dieta lipsita de colesterol, acesta este produs zilnic de catre organism, in cantitatea necesara bunei functionari a acestuia, aproximativ 1000mg.
Una dintre cele mai mari greseli din istoria medicinei moderne a fost demonizarea grasimilor. Motivul care a condus la propagarea ideii ca „grasimile (saturate) cresc colesterolul” iar „nivel crescut de colesterol da boli de inima” isi are radacinile in ideologia de alimentatie pe baza de produse degresate din vremea lui Ancel Keys, in anii ’50. Mesajul era clar: grasimile sunt periculoase pentru sanatate. Insa dupa cum stim, aceasta teorie nu functioneaza, studiile moderne aratand ca nu se obtin avantaje pentru sanatate daca se mananca degresat, se evita grasimile saturate sau cele care contin colesterol.
Cercetatorii din anii ’50 stiau prea putin. Grasimile si in special grasimile saturate cresc nivelul colesterolului bun, in timp ce zaharul si amidonul (carbohidrati) cresc incidenta colesterolului rau, LDL.
Colesterolul bun si colesterolul rau?
Colesterolul este cunoscut sub doua forme: colesterolul bun (HDL-lipoproteina cu densitate mare) si colesterolul rau (LDL-lipoproteina cu densitate scazuta). HDL este numit colesterolul bun deoarece el transporta substantele grase catre ficat, unde sunt eliminate din organism, el avand efecte benefice asupra sistemului cardiovascular. Din acest motiv este bine sa avem un nivel cat mai ridicat de HDL. De cealalta parte, LDL faciliteaza depunerea lipidelor pe peretii arterelor, si reflecta un risc crescut de imbolnavire cardiaca. Este bine ca nivelul LDL sa fie scazut.
Totusi, studii moderne au descoperit ca nu tot LDL-ul este rau pentru organism. El este format din particole de marimi diferite, astfel particule mari, cu o densitate mica, foarte aerisite, si particule mici, dense. Periculoase sint aceste particole de LDL mici si dense care se oxideaza si raman blocate in peretii vaselor si arterelor de sange. De aceea este important sa nu va speriati cand la prima vedere valoarea LDL-ului este mai mare decat „se considera” normal. Pentru a stabili un risc de boala cardiaca, medicul trebuie sa ia in considerare si alte valori si nu sa se bazeze in mod exclusiv pe nivelul LDL.
In analizele de sange apare o alta componenta, si anume colesterolul total, care incorporeaza atat HDL cat si LDL, precum si o parte din trigliceride. Persoanele care urmeaza o dieta LCHF au in general un nivel al colesterolului total mai crescuta, ceea ce poate produce ingrijorare. Insa atata timp cat nivelul LDL este relativ scazut, trigliceridele sunt scazute iar nivelul HDL este mare nu trebuie sa ne facem griji. Dupa cum am spus mai sus, este de preferat sa avem o cantitate mare de HDL, si HDL-ul este cel care trage in sus valoarea totala.
Care sunt valorile colesterolului si cum le interpretam?
Mergem si ne facem analizele iar doctorul constata: ai colesterolul mare, trigliceride mari, trebuie sa incepi sa iei medicamente, mai exact statine. Este oare insa asa de simplu si ar trebui toti sa sarim in barca consumatorilor de medicamente pentru scaderea colesterolului?
HDL – se recomanda un nivel optim mai mare sau egal cu 60 mg/dl (1 mmol/l). Cu cat este mai ridicat cu este mai bine. Un nivel mai scazut de 40 mg/dl (1 mmol/l) la barbati si 50 mg/dl (1,3 mmol/l) la femei inseamna un risc crescut de boli metabolice.
Este bine sa avem valori mari de HDL. Grasimile naturale cresc HDL. Cei mai multi care urmeaza LCHF au valori de HDL crescute, ceea ce inseamna un risc scazut de boli cardiace.
LDL – valorile recomandate sunt mai mici sau egale cu 100 mg/dl (3 mmol/l). Aceste valori nu sunt in totalitate sigure, deoarece LDL-ul este format din particule de marimi diferite.
TG (trigliceridele) – se recomanda un nivel mai scazut de 150 mg/dl (1,7 mmol/l). Valori mari ale TG depind in general de un consum ridicat de carbohidrati. Persoanele care urmeaza LCHF au de obicei valori mici ale TG, ceea ce se traduce printr-un risc scazut de boli coronariene.
Colesterolul total – recomandat este sa-l aveti mai mic de 200 mg/dl (5 mmol/l)
Pentru a determina riscul de boli coronariene, medicii utlizeaza acum o abordare moderna. Ei nu se mai cramponeaza de valorile exclusive ale LDL, colesterolului total sau ale TG, ci analizeaza in schimb raportul nivelul colesterolul total/HDL. Aceasta reprezinta una dintre cele mai bune instrumente pentru evaluarea riscurilor de boli cardiovasculare.
Raportul colesterol total/HDL – recomandat este sub 6, insa optim este sa obtineti sub 4.
Exemplu: o persoana cu HDL= 60 mg/dl si Colesterol total = 200 mg/dl va obtine un raport de 200/60 = 3.3