In cine putem sa ne incredem cand vine vorba despre alimentatie? Cercetarile arata ca.., expertii spun ca.., studiile au aratat ca.., cine sunt acesti cercetatori, experti si ce spun de fapt studiile pe care toata presa le publica la intervale regulate care trag diverse semnale de alarma cand vine vorba despre sanatatea noastra si despre ceea ce mancam?
In medicina bazata pe dovezi, cele mai valoroase sunt studiile experimentale.
Exista doua categorii majore de studii: studiile observationale (descriptive sau analitice) si studiile experimentale. Studiile observationale (inclusiv anchetele sau sondajele) nu pot dovedi relatia cauza-efect. Doar studiile experimentale sunt singurele capabile sa dovedeasca relatia cauzala intre fenomenele puse in discutie.
Corelatia nu inseamna cauzalitate. Studiile care aparent “dovedesc” raul provocat de grasimea “in exces”, de carnea rosie etc sunt asa numitele studii observationale. Acest gen de studii poate doar să demonstreze corelaţia, asocierea dintre cele două variabile. Ele ne pot spune că persoanele care mănâncă mai multă grasime sau carne roşie prezintă o probabilitate mai mare de a se îmbolnăvi, însă nu pot dovedi că acest lucru este provocat de carnea roşie. O altă problemă cu aceste studii se bazează pe chestionare de frecvenţă alimentară, în care se aşteaptă ca oamenii să îşi amintească ce au mâncat în trecut.
Studiile observaţionale nu pot fi utilizate pentru a determina cauza şi efectul. Există mulţi factori de confuzie în astfel de studii, iar cele care au o calitate mai bună ajung de multe ori să arate exact efectul opus, spre exemplu studiile experimentale. Dintre acestea studiile randomizate controlate reprezinta cele mai de incredere, standardul de aur al stiintei.
Este foarte important sa facem diferenta intre “good science” si “bad science”, intre un studiu bun si un studiu rau. Mass media in general si presa de scandal in special iubeste titlurile bombastice de genul: “Carnea rosie este cancerigena”, “Un ou pe zi creste riscul de diabet” etc. Daca A este conectat de B inseamna ca A il cauzeaza pe B? Aceasta este atat bad science cat si bad journalism.
Dupa cum am spus, corelatia nu dovedeste cauzalitate. Spre exemplu, fetele care se lasa de scoala in adolescenta sunt mult mai inclinate sa devina gravide decat cele care continua scoala. Statistic, daca te lasi de scoala ai mai multe sanse (sau risc) sa ramai gravida. Dar chiar asa este? Chiar crede cineva ca daca te lasi de scoala ramai insarcinata? Ati vazut vreodata o adolescenta insarcinata si v-ati gandit ca trebuie sa fi abandonat scoala? Nu. De ce? Pentru ca nu exista o cauza – efect. De aceea oamenii de stiinta spun ca “corelatia nu dovedeste cauzalitate”. Cel mult, un studiu observational poate oferi o baza pentru emiterea unei ipoteze, in nici un caz nu dovedeste ceva. Un alt exemplu: in timpul verii creste consumul de inghetata. Tot in perioada verii se ineaca mai multi oameni. Ar fi corect sa tragem concluzia ca consumul de inghetata duce la inec? In mod cert nu.
Acest studiu a stat la baza multor articole aparute in presa despre “pericolul” consumului de carne rosie. Ceea ce nu se spune in articol (din cauza ca nu da bine la titlu, din pur neprofesionalism sau crasa ignoranta) este ca acelasi grup de oameni care a consumat cea mai multa carne rosie au fumat de trei ori mai mult ca ceilalti, au baut mai mult, nu au facut la fel de multa miscare, erau mai grasi si sufereau de diabet, aveau tensiune arteriala, au luat mai putine vitamine, au mancat mai putine fructe, legume, fibre si peste etc. Oricare din aceste variabile poate teoretic sa conduca la un risc crescut de cancer si este de neconceput sa se blameze carnea rosie ca factor determinant de sine statator.
Metoda stiintifica se bazeaza pe urmatoarele etape:
1. faci o observatie (observi ceva)
2. formulezi, emiti o ipoteza
——— aici se termina un studiu observational
3. conduci un experiment
4. colectezi rezultatele experimentului
5. ajungi la o concluzie
——— aici se termina un studiu experimental
Oamenii de stiinta seriosi nu trag concluzii bazate pe studii observationale ci doar pe studii experimentale (studii clinice), este vorba despre asa-numita medicina bazata pe dovezi.
Ganditi singuri! Puneti-va urmatoarele intrebari:
1. Este acesta un studiu observational sau un studiu experimental. Daca este un studiu observational nu inseamna ca este de prisos sau nu este bun insa trebuie sa fim constienti ca nu dovedeste cauzalitatea, nu ne spune care este cauza care a condus la rezultat, s-au facut doar observatii si s-a tras o concluzie. Atat si nimic mai mult. Autorii studiului ne spun ca au observat o corelatie intre doua elemente, intre A si B insa asta este tot.
2. A doua intrebare pe care trebuie sa ne-o punem este urmatoarea: Ok, A si B sunt conectate dar aceasta corelatie intre ele este datorata lui C? (exemplu: copii parintilor carora le-au citit mult cand au fost mici si care au crescut cu multe carti in casa (A) au rezultate mai bune la scoala (B). Insa A nu cauzeaza B, daca ai multe carti acasa nu devii automat mai inteligent. C in acest caz este reprezentat de parinti inteligenti. Oamenii inteligenti, carora le place sa citeasca au mai multe carti in casa si “nasc” pur si simplu copii mai inteligenti, care vor ajunge sa aibe rezultate mai bune la scoala. A cauzeaza B datorita lui C).
3. Este B cauza lui A? si daca asta este cazul, este B cauza lui A in mod consistent si continuu? (exemplu: ni s-a spus de zeci de ani ca grasimile saturate cresc riscul de boli cardiovasculare.. doar daca nu esti francez, elvetian, inuit, din tribul masai, spaniol sau apartii unei alte populatii “paradox”).
4. Cine au fost subiectii pe care s-a facut studiul? (studiile facute pe spre exemplu soareci de laborator carora li se serveste o dieta pentru care ei nu sunt facuti sa o manance nu pot avea rezultate satisfacatoare din punct de vedere stiintific).
5. Cercetatorii au controlat variabilele? Spre exemplu putem spune ca toate lichidele transparente ca ginul, vodca, apa cauzeaza probleme de ficat? Nu. De ce? Deoarece nu sunt toate “la fel”. Acelasi lucru s-a intamplat in studiul care a tras concluzia ca carnea rosie cauzeaza cancer. “Carnea rosie” care apare in orice poza al oricarui articol legat de studiu din presa de fapt nu a fost doar carne, in grupa carne rosie au fost incluse: carnea procesata, iar aceasta a fost sub forma de pizza, hotdogs, sandvisuri si burrito. De cand pana cand pizza, hotdogs, sandvisurile si burrito sunt “carne”?? Acestea contin carne procesata alaturi de, in cea mai mare parte carbohidrati.
6. In comparatie cu ce? Vedem adeseori titluri de genul “Cerealele integrale previn diabetul, bolile de inima si obezitatea”. In general, aceste studii observationale compara persoane care mananca cereale integrale cu persoane care mananca produse din faina alba. Corect stiintific ar trebui sa se compare un grup ce consuma cereale integrale cu un grup ce nu consuma deloc cereale. Spre exemplu, daca luam doua grupuri: un grup ce fumeaza tigari fara filtru si unul ce fumeaza tigari cu filtru, cei ce fumeaza fara filtru au un risc mai ridicat sa faca cancer pulmonar in timp ce persoanele care fumeaza cu filtru au un risc mai scazut de cancer pulmonar COMPARATIV cu grupul ce fumeaza fara filtru. Putem atunci sa tragem concluzia ca: tigarile cu filtru previn cancerul pulmonar? Nu, ar fi o aberatie. Trebuie comparat un grup ce fumeaza cu sau fara filtru cu un grup ce nu fumeaza DELOC. In concluzie, daca vor sa demonstreze ca cerealele integrale previn obezitatea si cancerul etc trebuie sa le compare cu un grup ce nu consuma cereale deloc.
7. Se reflecta rezultatele studiului in concluziile lui? De multe ori cercetatorii folosesc cuvinte precum: rezultate drastice, schimbari semnificante cand de fapt rezultatele sunt foarte mici.
Fiti critici, puneti intrebari si, cel mai important, fiti inteligenti atunci cand vine vorba despre sanatatea voastra. Nu tot ce zboara se mananca… la propriu!
Carti care merita cite pe aceeasi tema: Good calories, bad calories (Gary Taubes), Voodoo Science: The Road from Foolishness to Fraud (Robert L. Park), Mistakes Were Made (But Not by Me) (Carol Tavris si Elliot Aronson), Ignore the Awkward! How the Cholesterol Myths are Kept Alive (Uffe Ravnskov).
